Marea Neagră

Marea Neagră este a treia mare ca suprafață în Europa, după Marea Mediterană și cea a Nordului.

Marea Neagră «Pontus Euxinus» se întinde pe o suprafață de 423.488 km². Cel mai adânc punct se află la 2211 metri sub nivelul mării. Mareele sunt în general de mică amploare (cca. 20 cm).

Încălzirea relativ moderată a apei de către Soare, determină lipsa aproape totală a curenților marini verticali și existența doar a curenților orizontali pe un imens traseu circular împotriva sensului acelor de ceasornic.

Sub influența vânturilor se produce un curent circular, dirijat de linia țărmurilor, care, datorită Peninsulei Crimeea, se împart în două ramuri: estică şi vestică.

Prin strâmtoarea Bosfor, Marea Neagră trimite apele mai dulci, printr-un curent de suprafață, către Marea Mediterană.

În adâncime se formează un curent care transportă în sens opus ape cu salinitate mare.

Temperatura apei variază la suprafață: vara până la 29 de grade Celsius care ajung iarna până la 0 grade Celsius. Lumina pătrunde în largul mării la o adâncime de 150-200 m. Oxigenul este inexistent la adâncime .

Curenții au intensitate redusă pe verticală și mai mare pe orizontală; iarna sau în timpul unor variații ale stării vremii, pot apărea valuri care ating 5-10 m.

Scurt istoric al Mării Negre

În antichitate, pe ţărmurile Mării Negre, grecii au întemeiat mai multe orașe (Callatis, Tomis, Histria, Phanagoria, Apolonia etc.) care au avut un important rol economic, politic și cultural.

După cucerirea Dobrogei de romani, litoralul dobrogean al Mării Negre (Callatis, Tomis şi Histria) a intrat sub stăpânirea Romei și a cunoscut o perioadă de evoluție economică și culturală.

Dominaţia romană a fost continuată de cea bizantină, care a trebuit să înfrângă rivalitatea statului iranian al Sasanizilor şi cea a cnejilor ruşi.

Tot în aceeaşi perioadă a început şi pătrunderea negustorilor genovezi și venețieni, care și-au instituit monopolul comercial pâna la cucerirea turcească.

După căderea Caffei, trecerea Crimeei sub suzeranitate turcească și căderea Chiliei și a Cetății Albe în mâna turcilor, aproape tot litorarul Mării Negre se afla sub stăpânirea turcilor.

În urma războaielor dintre ruși și turci, stăpânirea turcilor s-a restrâns, până când, în urma primului război balcanic, stăpânirea țărmurilor a devenit aproximativ cum este și astăzi.

În vremea colonizării grecești marea se numea «Pontos Euxeinos», adică „marea primitoare”.

Ulterior, în vremea împărăției Bizantine, în Evul Mediu, ca «Marea cea mare» din documentele lui Mircea cel Bătrân și în italiana genovezilor ca „marea crivățului”.

Preluată în bulgărește ca „marea oarbă” sau „închisă”,  denumiri prezente în hărțile venețiene.

Denumirea Neagră, apare odată cu extinderea Imperiului turcesc, fiind afirmat că ar fi culoarea mării la vreme rea (de fapt, sub nori, toate mările sunt întunecate).

Localizare

Spațiul maritim al României are aproximativ 20.000 de kilometri pătrați, constând din:

• ape maritime interioare – 753 de kilometri pătrați,
• mare teritorială – 4.487 de kilometri pătrați,
• zonă contiguă – 4.460 de kilometri pătrați, și
• zonă economică exclusivă – 10.300 de kilometri pătrați.

Lungimea litoralului României este de 244 kilometri (din totalul de 4340 km), reprezentând 7,65% din lungimea frontierei.

Litoralul se împarte în doua sectoare principale: nordic și sudic.

Zona nordica (aproape 164 kilometri lungime) se întinde de la Golful Musura pâna la Capul Midia, incluzând Rezervația Biosferei Delta Dunării și complexul lagunar Razim-Sinoe.

Este caracterizata prin plaje nisipoase, altitudini scăzute și pante submarine putin abrupte.

Zona sudica (80 kilometri) se întinde între Capul Midia și Vama Veche.

Fiind acoperită predominant de faleze calcaroase de diferite înălțimi, între 3 și 35 metri.

Sectoare scurte de plaje nisipoase la gurile râurilor și în dreptul porturilor (Midia, Constanta, Mangalia) și pante submarine mai abrupte decât în zona nordica.

În fiecare an, 31 octombrie marchează aniversarea Zilei Internationale a Marii Negre – cea mai izolată mare fată de oceanul planetar.